Copilarie in mahala

Copilarie in mahala

Se facea ca eram copii. Vara ne strangeam un jur de 30 de copii, mamele noastre au copilarit tot in acelasi cartier si fiecare mama avea de caciula una , doua bucati de copii.

Atunci nu erau masini, rar vedeai cate una si daca vedeai te holbai si spuneai ,,mama ce bogat e asta”. Stateam la colt si spargeam seminte, jucam Razboi , in timp ce nea Nelu de la vila, omul bogat din cartier dadea manele la maxim.Maxim sa se auda pana in Palas, la vecini. Nevasta-sa nu era foarte fericita dar asta era , avea vila , avea casetofon, si ii placeau chindiile. Si un baiat, impreuna. Nea Nelu mai avea un baiat din alta casatorie , super sexosenie ambulanta de baiat , oare ce mai face ? Noi profitam si ne strangeam in coltul strazii sa ne ofticam, dar ne si bucuram in acelasi timp ca are bani de gratar si casete.

Asta se intampla seara . Ziua ne strangeam in gasca si mergeam la plaja. Dar multi eram , mai mici mai mari, ocupam juma’ de 48 cu totii. Nu bagam bilet ca oricum nu aveam bani, si daca aveam ii pastram pentru seminte. Eram cam de aceasi varsta cu mici diferente de un an doi.

Erau veri intregi cand nu stiam ce e aia mancare gatita. Mancam rosii si castraveti nespalati din gradina ,faceam foc  de tabara , ca nu aveam bani de tabara oricum chiar daca vroiam ,si bagam cartofii direct in foc apoi ii împărțeam . Frateste.  Asa cu mainile jegoase, si n-aveam nici pe naibii.

Bine ca pamantul ala in care cresteau rosiile continea 90% balegar de vaca bio si erau nestropite cu nu stiu ce otravuri. Eram sanatosi tun si rar vedeau vre-un ciutan tragandu-si mucii. Si daca si-i trageau asta era, faceau mamele un ceai de ceapa de statea mata in coada! Inca mai simt mirosul cepei fierte cand fac mancare si imi aduc aminte de ceaiul de ceapa , remediu bio pt tuse . Gust: oh Doamen, efect? Cica da, ca scapam de antibiotic.

Mergeam la tanti Vali ,singurul magazin din cartier ne cumparat cingo Minti si apoi dupa ce ne plictiseam il lipeam pe sub o bancuta jercaita din fata unei curti.

Ne facusem un fel de tron asemantor din Games of Throne dar numai ca noi foloseam cingo mestecat. Suspectam pe unii care , cand li se facea pofta bagau mana si luau cate un cingo second hand, dar nu au recunoscut niciodata asa ca nu e confirmat.

In curtea aceea locuiau doi batranei simpatici nea Tudor si tanti Maria. Aveau o nepoata mai de la oras. Adica din centru Constantei. Astia erau de la oras erau cu figuri, nu se imbracau de la rusi, astia aveau bani si fite si tot timpul ce invata de la ei deoarece filozofau mult si minteau de crapau pietrele. Dar noi nu stiam sigur asa ca ii credeam pana ne prindeam  ca e vrajeala .

Asa se intampla si cu Ileana Cosanzeana , nepoata lu nea Tudor . Statea pe langa farmacia Miga , zona zero a Constantei si era educata. Facea meditatii la engleza din clasa a 5 a , vorbea romana cu accent de engleza si raspundea cand o striga lumea cu,, yes”. Fata asta avea vreo 1m 80 la 12 ani dar nu uitase de unde plecase, ca mai scapa cate un mancati-as , dar frumos.  Ileana Cosanzeana avea tzate si se mai si pupa cu baietii din cand in cand. Pana intr-o zi cand, s-a aplecat si ne-a spulberat toate iluzile. Fata avea batiste in cupele de la sutienul lu maica sa . Foarte dezamagite am fost cu toatele si de atunci am invatat sa nu mai credem tot . Mi-a marcat copilaria,dar ne-a si dat idei. Uite asa ajunsesen toate sa purtam ciorapi de lana in sutien sa vedem cum ne sta cu tzatze mari.

Pe strada mai era unu mare Victor . Pe cat era de mare pe atat era de bland. Stia si asta limba engleza, pe bune si ne mai invata si pe noi cate un cuvant doua, ca facea parte din spuma cartierului cea adevarata.  aia la care aspiram toti cand eram mici. Si el statea mai spre centru dar asta avea alt stil. Se juca cu noi frunza ,ne povestea cum primea carioci din Statele Unite de la nasa lui de botez ,facandu-ne si pe noi sa visam cu ochii deschisi , ca intr-o zi o sa vedem USA, si o sa vorbim cu americani adevarati, ca cei din Dallas. Victor era altfet , el  juca mima cu noi, Cucii, telefonul fara fir si era si inteligent. AL NAIBII DE INTELIGENT. Victor mai are un frate Silviu.

Nu mai stiu nimic de el dar tare mult mi-as dori sa aflu ce s-a intamplat cu el. Era leu ca si mine si aveam cam aceleasi idealuri in viata. Vroiam bani si copii , si iubire. Multa si mare. Poate intr-o zi , noi doi la o cafea sa povestim . hmm   tare mult mi-as dori .

Mihalea a fost prima de pe strada care s-a iubit cu unu la o chindie. Avea 16 ani si tzate mari. S-a iubit atat de bine incat a ramas gravida. Bineineteles ca tatal copilului nu a avut nici o implicare propriu zisa in cresterea copilului, asa ca a trebuit singura, cu ajutorul parintilor sa isi creasca copilul.  Intre timp s-a casatorit si a mai facut un baietel . E fericita, sper  si isi creste copiii .

Lacri era prietena mea cea mai buna. Gatea masa-mare de te lingeai pe degete . Si cum ea era sclifosita la mancare ma alegeam tot timpul si cu portia ei . Cand s-a mutat doua strazi mai sus mi s-a rupt inima in doua. Are si ea un baietel maricel deja. Si este bine , frumoasa, si fericita.

Multi eram ,Doamne mai mari mai mici mai negriciosi mai blonzi ,chiar unu roscat ,Cosmin , ma-sa fusese in clasa cu mama , alergam toata ziua , saream coarda la 12 ziua un august de lesinam pe asfalt , ne jucam Cucii si frunza ,rupea florile lu tanti Marioara , Dumnezeu sa o odihneasca in pace,furam caisele lu tanti a lu’ Anton,il bateam pe frati-miu de ii suna apa in cap, bine pana  s-a facut mai mare ca apoi mi-o intorcea , ne jucam sticluta si telefonul fara fir toata vara Cand ploua ne jucam in baltoaca de la coltul strazii ,desculti si murdari. Mici mari,mijloci a fost frumos .

Ma intreb copilaria copiilor nostri cum va fi. Lucrurile s-au schimbat , nu mai sunt atat de interesati de jocuri in echipa si nici de socializat nu prea socializeza . Oare vor pierde partea asta din viata? Nu stiu .. vom vedea.

Dar care e treaba noastra? A lu’ mami si a lu Tati? Sa ii ghidam, sa ii iubim si sa ii ascultam  si sa ii si mai disciplinam ,cateodata. Sunt copii pana la urma .Trebuie sa fie copii,  Ca e misto sa fi copil . Ca da, curcubeele sunt de mai multe feluri, iar ma-sa si ta-su nu au trecut peste faza cu curcubeul  copilariei ,dar nu si-au dat seama decat atunci cand au abservat ca Palatul unde cei patru locuiesc  nu mai este incapator pentru atatea jucarii. Cum ar si sa mai bagi o fisa la curcubeu? Pe bune de data asta. Asa cum noi ne-am dorit-o. Universul a facut ca noi doi sa avem posibiliatatea astea si sa ne dam seama cat de binecuvantati am fost , cu doi copii, superbi , sanatosi si cu coloana vertebrala, ca se intampla adesea sa iti tranteasca cate una de te lasa masca.  Nu suntem perfecti , sa fie clar, dar ne place sa ne jucam.

Ps poza e furata de pe net. S-a potrivit manusa cu articolul. E prea tare , parca eram noi acu’ multi ani, dupa o partida de joaca in praf. Si pana la urma nu e rusine de unde ai venit , nicioadata sa nu iti uiti radacinile. Chiar daca astazi esti medic doctor docent, ieri poate ai fost  parte din mahalaua noastra.

Cum arata Bratianu astazi… alta poveste. Ulitele au fost inlocuite de sosele. Asfaltate!! Cocioabele au fost inlocuite de vile , batranii s-au prapadit dar au venit next generation, improoved, care , chiar cativa au ales sa ramana acasa. Unii au plecat, definitiv prin alte tari , nu de bine, ca asa e viata. Nu e usor sa pleci din Tara Ta.

„10 milioane de români trăiesc departe de ţara în care s-au născut“

Citeste mai mult: adev.ro/pbcn7h

Dar despre asta alta data .

Avem un oras minunat de frumoas si o tara mai minunata decat oricare alta , daca am reusi sa o punem in valoare, ne-am imbogati.

One thought on “Copilarie in mahala

  1. Hei, erau 2 roscati!!! pe mine m-ai uitat!
    Mai sti cand am fost iubita lu’ Alex de la vila? pentru 30 de secunde ce-i drep, dar am fost! :)) Mi-a cerut prietenia cu un maracine inflorit :)))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.